La trecerea in vesnicie a parintelui Iustin

La trecerea in vesnicie a parintelui Iustin

by -
2 368
Deşi lunga suferinţă a ultimului său lustru de viaţă pămîntească, dramatic accentuată în ultimele luni, ne-a obişnuit cumva cu gîndul înfiorat al iminentei despărţiri, vestea că Părintele Iustin Pârvu, ultimul mare legionar celest al Ortodoxiei româneşti, a închis definitiv ochii, în cetatea sa duhovnicească de la Petru-Vodă, e greu de primit şi greu de dat mai departe, cîntărind dureros nu doar cît sfîrşitul unui om încununat de sfinţenie, ci cît sfîrşitul marşului legendar al unei întregi generaţii mărturisitoare, ivite din efervescenţa creştină şi naţională a primei jumătăţi a secolului XX, mucenicită şi transfigurată sub marea prigoană comunistă din a doua lui jumătate şi îngăduită de Dumnezeu să strălumineze pilduitor începuturile deloc line ale noului veac şi mileniu.
S-au stins rînd pe rînd, din 1989 încoace, ca nişte faruri călăuzitoare din tîrziul acestei lumi, sfinţiţii ctitori, primenitori şi îndrumători ai monahismului românesc contemporan (îi înşir în ordine alfabetică, după numele călugăresc): Adrian Făgeţeanu, Andrei Scrima, Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Valeriu Anania, Benedict Ghiuş, Cleopa Ilie, Dionisie Ignat, Grigorie Băbuş, Ilarion Argatu, Ioanichie Bălan, Nicolae de la Rohia, Paisie Olaru, Paulin Lecca, Petroniu Tănase, Sofian Boghiu, Teofil Părăian, Vasile Vasilache etc., ca şi atîţia legendari preoţi de mir (îi înşir tot alfabetic, dar după numele mare): Dimitrie Bejan, Liviu Brânzaş, Gheorghe Calciu, Constantin Galeriu, Nicolae Grebenea, Miron Mihăilescu, Athanase Negoiţă, Zosim Oancea, Ioan Sabău, Dumitru Stăniloae, Constantin Voicescu, Gavril Zob şi mulţi alţii.
Şi iată că în tîrziul serii de duminică 16 iunie 2013, la 94 de ani (împliniţi pe 10 februarie), răpus trupeşte de cancerul ajuns la metastază, a trecut în veşnicie şi Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, intrat la călugărie încă din 1936, tuns monah în 1940 şi hirotonit în 1941, preot misionar pe frontul de răsărit în cruciada antibolşevică, fost deţinut politic (1948-1964), ctitor al Mănăstirilor Petru-Vodă (de călugări, 1991) şi Paltin (de maici, 1999), precum şi al aşezămintelor aferente (azil de bătrîne, centru de plasament pentru copii, spital), iar mai recent, întru dreapta pomenire a martirilor Crucii din temniţele şi lagărele comuniste, al schitului iniţial de la Aiud (2002) şi al Mănăstirii de la Poarta Albă-Galeşu (2012, încă în construcţie). A fost cel mai cercetat duhovnic român al secolului XXI, iar unii nu s-au sfiit să-l numească „duhovnicul neamului”.
Va odihni alături de Părintele Gheorghe Calciu şi de poetul Radu Gyr în gura de rai de la Petru-Vodă, în pămîntul său natal (înmormîntarea va fi joi 20 iunie), peste care a tras coviltir ceresc de sfinţenie veghetoare şi unde ostenitoarelor obşti le rămîne să ducă mai departe, la înălţimea cuvenită, vrednicia lui duhovnicească şi patosul lui naţional. Petru-Vodă va rămîne, fără îndoială, un loc binecuvîntat de pelerinaj ortodox românesc, în care viaţa neamului va fi slujită perpetuu şi deopotrivă de cei vii şi de cei adormiţi.
Dumnezeu să-l odihnească şi să-i apere moştenirea. (R. C.)
PRICEASNA OCHILOR ALBAŞTRI
Între ochii albaştri ai Părintelui Gheorghe Mărturisitorul
şi ochii albaştri ai Părintelui Justin,
ca între două nemargini de cer, stă Taborul
neamului nostru haiduceşte creştin.
La Petru-Vodă, în munte, în odăjdi de păduri carpatine,
veacul o ia spre vecie în sus,
şi pasul lui viii de nu l-ar mai ţine,
din urmă vin morţii, de gît cu Iisus.
Aievea, în lamura ei, lumina cea una şi neînserată
ne umple potirul iubirii de jos,
iar crucea-nvierii în văzduh ni se-arată
şi pe toţi ne răzbună de noi în Hristos.
Ochii pururi albaştri ai credinţei celei dreptmăritoare
sînt oaze în iadul lăţit peste toate,
din ele să bem, curcubeu fiecare,
apa vie-a iubirii care ştie şi poate.
Între ochii albaştri ai Părintelui Gheorghe Mărturisitorul
şi ochii albaştri ai Părintelui Justin
încă mai are sorţi de vis viitorul
neamului nostru haiduceşte creştin.
Răzvan CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro
(Visited 84 times, 1 visits today)

2 COMMENTS

  1. La mormântul lui Iustin Pârvu

    Se îmbracă azi în doliu

    Ortodoxa Românie

    C-a Moldovei perlă sfantă

    Azi e-a cerului făclie

    Î-l plânge toată Moldova

    Și poporul românesc

    Că s-a dus să se arate

    Împaratului ceresc

    Cel ce prin cuvânt și fapte

    Ne-ai trezit pe noi din moarte

    Și ne-ai ridicat la viața

    Spre a lui Hristos dulceață

    Părinte al României

    Și-al celor dreptcredincioși

    Te-ai dus pe drumul veșniciei

    Printre sfinții cei frumoși

    Din mândre plaiuri nemțene

    Cu creștini evlavioși

    Te-ai născut și tu Iustine

    Din doi creștini credincioși

    Ai iubit de mic scriptura

    Și cititul din psaltire

    Nepurtând la nimeni ura

    Ai intrat in mănăstire

    La Durău , colo-n Moldova

    La duhovnici plini de har

    Dar văzănd ca-ți place slova

    Te-au trimis la seminar

    Și-ai plecat atunci părinte

    La Cernica-n depărtări

    Să-nveți si să iei aminte

    Să urci cereștile scări

    Și-ai găsit aici Iustine

    Tineri creștini luptători

    Adunați într-o legiune

    Ce-ați sfârșit în închisori

    Ați plătit atunci cu sănge

    Pentru-a țării biruință

    Dar n-au putut a distruge

    A voastră sfantă credința

    S-a-ndurat de tine Domnul

    Maica Sa te-a protejat

    Și pentru a lor slavire

    Mănăstire-ai ridicat

    Sa fie și spre slăvirea

    Sfinților din închisori

    Păstrăndu-se amintirea

    Celor multpătimitori

    Iar în vremuri de ispite

    Când eram cu toți in ceață

    Ne-ai vorbit la toți părinte

    Și-ai spus adevăru-n față

    Născocind Satan ispite

    Pe creștinii toți să-i piardă

    Tu ți-ai luminat părinte

    Fii tăi ca să nu cadă

    Pentru c-ai vorbit in fața

    Despre noua dictatură

    Prea puțini au luat povața

    Și prea mulți ți-au purtat ură

    Singuri ne simțim acuma

    Fără blănda-ți măngăiere

    Când a sodomei ciumă

    Vrea să fie la putere

    Iar acum plecând spre ceruri

    La ospățul lui Hristos

    Ai lăsat în urma doruri

    După chipu-ți luminos

    Te așteaptă Căpitanul

    Și iubiții camarazi

    Care ți-au luminat drumul

    Prin încercări ca să rabzi

    Te așteaptă și Valeriu

    El voia să-ti mulțumească

    Că l-ai apărat părinte

    De mânia evreiască

    Ca să împletiți buchetul

    De sfinți mărturisitori

    Ce-ați jertfit în viața totul

    Trecând peste-orice ocări

    Să vă rugați pentru țară

    Și poporul românesc

    Ca să nu mai cădem iară

    Sub jugul cel păgănesc

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.