Infiintarea Mitropoliei Olteniei (decretul lege)

DECRET-LEGE nr. 3997
pentru înfiinţarea Mitropoliei Olteniei, Râmnicului şi Severinului

Art. 1. Se înfiinţează pe data publicării prezentei legi, Mitropolia ortodoxă română a Olteniei, Râmnicului şi Severinului, cu reşedinţa în Craiova, având ca sufragane:
a) Arhiepiscopia Craiovei, care se înfiinţează pe aceeaşi dată, cu judeţele: Vâlcea, Romanaţi, Dolj, Gorj şi Mehedinţi;
b) Episcopia Argeşului, în întinderea ei actuală.
Mănăstirea Argeşului, actuala catedrală a episcopiei Argeşului, va servi numai drept „Criptă a Familiei Regale a României”. Ea va sta sub jurisdicţia canonică a episcopului de Argeş, care până la zidirea unei noi catedrale episcopale îşi va alege şi va folosi în acest scop una dintre bisericile parohiale din Curtea de Argeş.
Art. 2. Arhiepiscopul Craiovei este şi mitropolit al Olteniei, Râmnicului şi Severinului.
Mitropolia Olteniei, Râmnicului şi Severinului va avea un vicar arhiereu cu titlul de „Râmniceanul”.
Art. 3. Arhiepiscopia Craiovei va avea reşedinţa la Craiova.
Biserica „Sfântul Dumitru” din Craiova, se declară catedrală episcopală.
Art. 4. Episcopia actuală a Râmnicului-Noul Severin se desfiinţează pe data publicării legii de faţă.
Aşezămintele şi în general toate bunurile mobile şi imobile ce-i aparţin trec de drept în patrimoniul arhiepiscopiei Craiovei.
Art. V. Mitropolia Olteniei, Râmnicului şi Severinului se orândueşte din punct de vedere canonic şi administrativ conform legii de organizare a bisericii ortodoxe române.
Statul va completa acestei Mitropolii, până la suprafeţele prevăzute de art. 44 din legea de organizare a bisericii ortodoxe române, terenul de cultură şi acela de pădure, care trec din folosinţa fostei episcopii a Râmnicului-Noul Severin în folosinţa Mitropoliei nou înfiinţată.
Art. VI. Personalul slujitor, administrativ şi de serviciu, al arhiepiscopiei Craiovei, va fi acela ca şi la celelalte arhiepiscopii.
Întregul personal administrativ din serviciul fostei episcopii a Râmnicului-Noul Severin, cleric şi laic, trece, pe data înfiinţării arhiepiscopiei Craiovei, la această eparhie, păstrându-şi funcţiunile actuale cu toate drepturile aferente.
Arhiepiscopia Craiovei va avea 60 membri în adunarea eparhială.
Actualele organe reprezentative şi executive (adunarea eparhială şi consiliul eparhial) ale eparhiei desfiinţate a Râmnicului-Noul Severin, în compunerea lor actuală vor continua să funcţioneze ca organe ale noii arhiepiscopii a Craiovei până la expirarea mandatului lor.
Art. VII. Ministerul de Finanţe este autorizat a deschide credite extraordinare pentru cheltuielile necesare organizării şi funcţionării noii arhiepiscopii a Craiovei, până la viitorul buget, în care se vor înscrie regulat toate cheltuielile, precum şi retribuţiunea întreagă cuvenită fostului titular al desfiinţatei episcopii a Râmnicului-Noul Severin, aceasta din urmă până la 1 Noemvrie 1940.
Art. VIII. Înalt Prea Sfinţitul Patriarh al bisericii ortodoxe române va desemna un locţiitor de arhiepiscop care va organiza şi conduce nou înfiinţata arhiepiscopie a Craiovei până la alegerea şi instalarea titularului.
Dat în Bucureşti, la 7 Noemvrie 1939.
CAROL
Preşedintele Consiliului de Miniştri,
C. Argetoianu

Ministrul Cultelor şi artelor,
N. Zigre

Ministerul Finanţelor,
M. Constantinescu

Ministrul Justiţiei,
Victor Iamandi