Un exercițiu de imaginație politică: reconceptualizarea ideii de comun

Un exercițiu de imaginație politică: reconceptualizarea ideii de comun

by -
0 422

Noul volum semnat de filozoful Pierre Dardot și sociologul Christian Laval, tipărit în primăvară la editura pariziană La Découverte, propune analiza diverselor aspecte istorice, filosofice, sociologice, economice și juridice ale ideii de comun, cu scopul de a o reconceptualiza și de a o transforma în principiu de înțelegere a acțiunii umane sau chiar de acțiune. De aceea, în viziunea celor doi autori, acest concept vizează nu atât esența umană sau natura lucrurilor, cât mai ales proprietatea acțiunilor umane. Volumul este structurat în trei părți (Lémergence du commun, Droit et institution du commun și Neuf propositions politique) și două capitole distincte: unul introductiv (Archéologie du commun) și unul concluziv (Post-scriptum sur la révolution aux XXI-siècle).

În capitolul introductiv (pp. 21-52), Arheologia principiului, autorii și-au stabilit ca obiectiv clarificarea modalităților de întrebuințare și a sensului următoarelor noțiuni: comun, bine comun, bunuri comune. În același capitol este enunțată pentru prima dată și ipoteza de lucru: „ceea ce definește mai bine comun-ul decât coapartenența, coproprietatea sau coposesiunea, este coactivitatea” („Le commun est à penser comme co-activité, et non comme co-appartenance, copropriété ou copossession.”) (p. 48).

Prima parte a volumului Emergența ideii (pp. 53-228) este consacrată emergenței ideii de comun ca realitate practică și concept distinct, fiind dedicate capitole speciale raporturilor dintre comun și comunismul istoric, comun și capitalism. Cei doi autori demonstrează absurditatea renunțării la ideea de comun (comunitate) odată cu renunțarea la comunismul istoric. Vorbind despre revigorarea conceptului de bunuri comune (colective) și redescoperirea valențelor sale de către economista Elinor Astrom, câștigătoare a premiului Nobel pentru economie în 2009, cei doi se referă la importanța redescoperirii conceptului de comun (gestiune comună) și de instituție.

Natura juridică a ideii de comun și rolul fundamental al instituțiilor în determinarea și gestionarea a ceea ce este comun fac obiectul părții a doua a volumului Dreptul și instituția comun-ului (pp. 229-452). Ideea centrală desprinsă din această analiză este cea a existenței unei noi forme colective de apartenență a bunurilor și de acțiune, deosebită de conceptul de proprietate (publică sau privată).

Pornind de la moștenirea dreptului roman, autorii fac o analiză juridică asupra ideii de comun și de apartenență a bunului comun, ajungând la cele nouă recomandări politice din partea a treia, încercând să definească o „politică a comun-ului” diferită de comunism, dar care să poată fi opusă capitalismului (pp. 453-568). Între aceste recomandări sunt: definirea unei politici noi și viabile a comun-ului; postularea dreptului colectiv, care face distincție între dreptul de folosire publică și dreptul de proprietate; socialul nu se reduce la public, serviciile publice, din instrumente ale puterii publice, devenind instituții colective. În capitolul concluziv, cei doi autori propun o posibilă redefinire a conceptului de revoluție, opunând capitalismului principiul de acțiune comună pentru binele comun (pp. 569-584), la a cărui operaționalizare asistăm chiar în acest moment prin apariția internetului și a diverselor experiențe de împărtășire liberă a cunoștințelor (comunități virtuale, linux). (autor: dr. Mihaela Teodor, sursa: Revista Clipa)

(Visited 36 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.