Curtea Internaţională de la Haga: Ucraina vs. Rusia

Curtea Internaţională de la Haga: Ucraina vs. Rusia

Curtea Internaţională de la Haga
Proces la Curtea Internaţională de la Haga

Kievul a dat Moscova în judecată la Curtea Internaţională de la Haga  şi cere Curții să ia măsuri urgente pentru a determina Moscova să pună capăt „oricărui sprijin” — financiar, armat sau în resurse umane — rebelilor din țară, precum și la ceea ce Kievul califică drept „discriminare” față de minoritățile din Crimeea anexată de Rusia. Un proces care s-ar putea dovedi printre cele mai spectaculoase din ultimii ani.

Rapoarte ale ONU și OSCE ca dovezi

În plângerea scrisă întinsă pe 45 de pagini, partea ucraineană reclamă încălcarea a două convenții ONU. Guvernul de la Kiev vrea să dovedească că Rusia încalcă directiva internațională de combatere a finanțării terorismului, prin sprijinul acordat separatiștilor pro-ruși din regiunea Donbas. Kievul consideră cele două autointitulate „republici populare” Donețk și Lugansk drept „grupări armate ilegale”, care ar acționa cu „sprijin rusesc decisiv”. Rusia nu recunoaște că ar acorda ajutor militar rebelilor din Donbas.Curtea Internaţională de la Haga

A doua parte a plângerii vizează felul în care sunt tratate în Crimeea anexată de ruși în martie 2014 minoritatea tătară și cea ucraineană. Rusia ar fi încălcat convenția ONU anti-rasism, recurgând la încarcerări nejustificate și la interzicerea organizației tătarilor din Crimeea Medschlis.

Ca dovezi, sunt prezentate mai multe rapoarte: ale ONU, ale OSCE, ale echipei internaționale de investigatori în cazul doborârii în estul Ucrainei a avionului Air Malaysia, precum și imagini capturate de sateliții NATO.

Șanse mai mici la alte instanțe?

Ucraina a înaintat această plângere în ianuarie 2017, aproape la trei ani distanță de incidentele invocate. Kievul ar fi avut nevoie de timp pentru a pregăti bine demersul. Un motiv posibil ar fi ca șansele de a trage Rusia la răspundere în fața altor instanțe ar fi tot mai reduse. De exemplu la Tribunalul Penal Internațional, cu sediul tot la Haga, creat și pentru a se ocupa de procele celor acuzați de crime de război. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat la sfârșitul lui 2016 că țara sa nu recunoaște această instanță, refuzând ratificarea tratatului de recunoaștere a autorității acesteia.

Paralelă la cazul Georgia împotriva Rusiei

La Curtea Internațională de la Haga, lucrurile stau însă altfel. Instanța a fost creată în 1945 și este recunoscută fără restricții de Rusia. Ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia are privilegiul de a avea mereu un reprezentant printre cei 15 judecători de la acest tribunal. Ucraina nu se bucură de acest drep și este nevoită să numească un judecător ad hoc strict pentru acest caz.

Profesorul de drept internațional Bruno Simma a fost judecător la Tribunalul Internațional între 2003 și 2012. În această perioadă, a avut loc analizarea plângerii înaintate de Georgia împotriva Rusiei, după războiul din august 2008 din provincia separatistă Osetia de Sud. Georgia a invocat atunci tot încălcarea de către Moscova a convenției anti-rasism.

Speranțe pentru Kiev din anul 1986

Ucraina își face speranțe în legătură cu un caz din 1986, când Curtea de la Haga a dat dreptate statului Nicaragua împotriva SUA. A fost vorba de amestecul armat al americanilor împotriva guvernului de stânga din Nicaragua. Instanța a constatat atunci că SUA au încălcat dreptul internațional. „SUA nu au plătit atunci nicio amendă”, își amintește Simma. „Dar a fost un succes de propagandă gigantic pentru mica Nicaraguă.” Cazul a generat simpatie și pentru Curtea Internaţională de la Haga, care a acționat independent.

Sursa: DW

(Visited 89 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. Chestia aia cu castigul Nicaragua probabil ca a fost simulata. Ca sa dea o importanta acelei instante. Atata timp cat SUA nu au platit nimic…

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.