Catacombele din Roma (partea a II-a – Caracteristici generale ale catacombelor)

Catacombele din Roma (partea a II-a – Caracteristici generale ale catacombelor)

by -
0 788

Aceste galerii subterane au fost mai mult decât morminte, ele primeau o dimensiune sacră prin împodobirea pereţilor cu lucrări de artă având subiect religios. Catacombele erau locurile unde creştinii se adunau laolaltă pentru a se ruga sau pentru a lua parte la o pomană. Pricina pentru care creştinii se adunau în catacombe reiese clar dintr-un text creştin timpuriu. Acesta menţionează că primii creştini se adunau la mormântul lui Policarp: ,,Dumnezeu ne va permite să ne adunăm împreună cu bucurie să celebrăm ziua martiriului său, la fel să celebrăm în memoria celor care s-au luptat înainte şi pentru pregătirea acelora care vor lupta în lumea cealaltă”[1]. Pornind de la acest text, Margaret R. Miles concluzionează că primii creştini se adunau în catacombe pentru a face pomenirea morţii rudelor, dar şi pentru a celebra ziua morţii martirilor. De asemenea, autoarea e de părere că slujbele nu se ţineau, de obicei, în catacombe. Deşi nu era o regulă ca în catacombe să se ţină slujbele, totuşi la pomenirea morţii celor mai importanţi martiri se săvârşea Sfânta Euharistie.

În catacomba Priscillei se găseşte Capella greca. Pe lângă celelalte descoperiri importante care s-au găsit aici, una dintre cea mai importante este scena Fractio panis. Aceasta a fost găsită deasupra feţei arcului. Aici există şi un altar unde se găseşte un mormânt zidit pe care îl acoperea o piatră deasupra căreia se săvârşea Sfânta Euharistie.[2],,Nu putem afirma că în aceste biserici din catacombe, din apropierea martirilor, se săvârşea Sfânta Liturghie în fiecare duminecă. Însă putem deduce din aceste dovezi, că, cel puţin, la aniversarea morţii martirilor sau la cei mai importanţi, se făcea acolo Sfânta Euharistie.”[3] Scena prezintă momentul din Sfânta Liturghie al frângerii pâinii euharistice. Comesenii sunt şase. Cel care rupe pâinea e un bărbat cu barbă, spre deosebire de ceilalţi, care nu au barbă. Acesta este episcopul. La picioarele sale sunt puse două farfurii: una având doi peşti şi cealaltă având cinci pâini. La extrema stângă sunt patru coşuri pline cu pâini, iar în dreapta trei coşuri cu pâine.

Atunci când se aminteşte de catacombe multe persoane au imaginea creştinilor care fug din calea persecutorilor şi se ascund în aceste galerii subterane. Acesta este un alt aspect important care trebuie lămurit. Pentru romani locul de îngropare era considerat un locus religiosus inviolabil ca şi un templu. Romanii aveau acest respect atât faţă de mormintele păgânilor, cât şi faţă de cele ale creştinilor sau evreilor. Nu conta ce religie a avut în viaţă decedatul, mormântul său era respectat. În plus autorităţile romane cunoşteau aceste catacombe prin urmare ele nu erau folosite de creştini cu scopul de a se ascunde de persecutori.

Catacombele Romei erau lucrarea aşa-numiţilor fossores:  săpători profesionişti. Aceştia au lucrat sub patronajul comunităţii sau a clerului. Catacombele au fost săpate în solul vulcanic din jurul Romei, adesea pe terenuri private, deţinute de proprietari bogaţi. Margaret R. Miles e de părere că după anul 150 catacombele creştine au fost săpate în roca vulcanică – tufa.

Potrivit site-ului www.showcaves.com sub Roma există aproximativ 1000 km de tunele, dar care nu sunt unite. Catacombele au cinci nivele cu scări uriaşe şi cu canale de aerisire. Cea mai mare catacombă are o lungime de 16 km. Dintr-un culoar iniţial porneau în unghi drept coridoare, care erau apoi legate printr-un alt culoar paralel cu primul. Datorită spaţiului insuficient, reţeaua de coridoare se întindea pe cinci nivele. De-a lungul coridoarelor înguste sunt aliniate rânduri de nişe dreptunghiulare – loculi –în care sunt aşezate moaştele sfinţilor, ale martirilor sau rămăşiţele pământeşti ale creştinilor. Acestea erau plasate una deasupra alteia ca nişte rafturi. În catacombe se găsesc şi cavouri (camere) de mărimi considerabile cubicula, care adăposteau mai mulţi morţi ai aceleiaşi familii.

Primele catacombe erau mici și nu aveau multe camere. Cele mai mari puteau primi 50 de persoane. ,,Fiecare catacombă avea, la început, o întindere modestă”[4]. La început, fossores săpau o galerie de trei sau patru picioare lăţime la un nivel mulţumitor. Odată ce perimetrul original al galeriilor era plin de loculi şi cubicula, muncitorii săpau alte galerii în unghiul drept al acestora. Acest proces continua atâta timp cât spaţiul lateral permitea, apoi coborau pe nivele legate prin scări. Când zonele adiacente aparţineau membrilor aceleaşi obşti sau erau dobândite de aceeaşi persoană, proprietarii deschideau pasaje între cimitirele respective. Astfel, galeriile întinse lateral formau treptat o vastă reţea.

Pietrele funerare erau din teracotă, foarte rar din marmură în funcţie de statutul familiei. Cele din teracotă aveau întotdeauna o ştampilă cu numele consulului în funcţie astfel s-a putut face datarea pietrelor funerare şi în consecinţă a catacombelor.

Catacombele nu erau exclusiv creştine şi nu au fost folosite numai în timpul persecuţiilor. Ele erau folosite atât de creştini, cât şi de evrei. Cu toate acestea în catacombele creştine s-au observat anumite reguli: morţii erau depuşi în aşa fel încât să poată fi vizitaţi, iar galeriile comunicau între ele. Specificul catacombelor creştine era de  a fi locuri de păstrare a rămăşiţelor pământeşti ale creştinilor, care aşteaptă învierea. Îngrijirea şi custodia catacombelor intrau în grija comunităţii creştine.

Tudora Niculae

– Va urma –

Note:

[1] Text creştin apud Margaret R. Miles, The Word Made Flesh. A History of Christian Thought, Editura Blackwell, Oxford, 2005, p. 58: “the Lord will permit us as shall be possible to us to assemble ourselves together in joy and gladness to celebrate the birthday of his martyrdom, alike in memory of them that have fought before, and for the training and preparation of those who will fight hereafter”.

[2] Se cunoaşte că Sfânta Euharistie nu se poate săvârşi decât pe moaştele martirilor. În orice biserică la piciorul Sfintei Mese sau în lespedea de deasupra sunt îngropate întotdeauna părticele din Sfinte Moaște.

[3] Pr. Victorin N. Popescu, Simboale euharistice în frescele din catacombe secolele I-III, Insitutul de Arte Grafice ,,Vremea”, Bucureşti, 1937, p. 53.

[4] Fred S. Kleiner, A History of Roman Art, Editura Wadsworth, Boston, 2007, p. 301.

 

 

BIBLIOGRAFIE:

 A. LUCRĂRI GENERALE

1. Beard, Mary, North, John, Price, Simon, Religions of Rome, vol. I, University Press,Cambridge.

2. Davey, Richard, A History of Mourning, Editura Jay’s, Londra, 1953.

3. Kleiner, Fred, S., A History of Roman Art, Editura Wadsworth, Boston, 2007.

4. Lazaridou, Anastasia coord., Transition to Christianity. Art of Late Antiquity, 3rd–7th Century AD, Editura Onassis Cultural Center,New York, 2011.

5. Miles, Margaret, R., The Word Made Flesh. A History of Christian Thought, Editura Blackwell,Oxford, 2005.

 

     B. LUCRĂRI SPECIALE

1. Avery, C.,  Louise, Early Christian Gold Class, în  The Metropolitan Museum of Art Bulletin, vol. 16, nr. 8, 1921, pp. 170-175.

2. Hudson, Nicholas, F., Changing Places: The Archaeology of the Roman Convivium, în American Journal of Archaeology, vol. 114, nr. 4, 2010, pp. 663-695.

3. Kraemer, Ross, S., Jewish Tuna and Christian Fish: Identifying Religious Affiliation in Epigraphic Sources, în The Harvard Theological Review, vol. 84, nr. 2, 1991, pp. 141-162.

4. Martin, Therese, The Development of Winged Angels in Early Christian Art, în Espacio, Tiempo y Forma, Seria VII, Historia del Arte, tom 14, 2001, pp. 11-29.

5. Northcote, J., Spencer, Brownlow, W., R., Rome Souterraine: resume des decouverts de M. de Rossi dans les catacombers romaines et en particulier dans le cimitiere de Calliste, Librairie Academique, Paris, 1877.

6. Pr. Popescu, Victorin, N., Simboale euharistice în frescele din catacombe secolele I-III, Insitutul de Arte Grafice ,,Vremea”, Bucureşti, 1937.

 

     C. SURSE INTERNET

1. http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catacombele-romane-67560.html (accesat 08.06.2012).

2. http://www.catacombe.org/ (accesat 14.06.2012).

3.http://www.showcaves.com/english/it/misc/CatacombeRoma.html(accesat 08.06.2012).

4. http://www.catacombe.roma.it/it/index.php (accesat 08.06.2012).

5.http://www.josemariaescriva.info/article/the-catacombs-of-st-callixtus(accesat 14.06.2012).

6.http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Gazetteer/Places/Europe/Italy/Lazio/Roma/Rome/_Texts/Lanciani/LANPAC/7*.html (accesat 14.06.2012).

7.http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_commissions/archeo/documents/rc_com_archeo_doc_20011010_catacroma_it.html#Roma (accesat 15.06.2012).

8.http://www.catacombsociety.org/index.html (accesat 14.06.2012).

(Visited 246 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.