CAP-urile vor fi aduse la viață

CAP-urile vor fi aduse la viață

by -
0 1204

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii vin în teritoriu să discute cu autorităţile locale despre avantajele cooperativelor. Fermierii sunt reticienţi la asociere şi simt ”umbra rece” a colectivizării din perioada comunistă.

Colectivizarea din perioada comunistă are efecte negative şi acum asupra agriculturii, în special în mentalul micilor fermieri, care nu vor să mai audă de cooperativele agricole. Chiar dacă ar obţine mai mulţi bani ăn situația în care ar produce şi vinde marfa împreună, sau măsurile pe care le pot accesa prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală le-ar aduce avantaje mai mari, sătenii se ţin departe de iniţiativele colective de acest tip. Drept dovadă stă numărul formelor asociative, dar şi numărul membrilor acestora. Chiar dacă, la nivel declarativ, mulţi spun că ar vrea să se unească să-şi poată vine marfa mai uşor, concret nu se întâmplă nimic. Cu toate acestea, constituirea cooperativelor reprezintă următorul pas în dezvoltarea agriculturii româneşti, aceste structuri asociative urmând să beneficieze de fonduri importante în următorii ani.

“Ca să te asociezi, trebuie să ai şi cu cine. Ai nevoie de oameni corecţi, pentru că, în fond, este vorba de banii tăi, de viaţa ta şi a familiei. Este greu de lucrat cu oamenii. Dacă nu gândesc toţi la fel, efortul este degeaba, pierdere de bani şi de timp. În ceea ce priveşte situaţia CAP-urilor, nu cred că se vor putea pune pe picioare din nou asemenea structuri. Au fost bune, într-un fel, dar nu în totalitate. Țăranii nu au avut de câştigat”, ne-a spus un producător agricol din Adjudeni. Acesta a mai spus că, “la noi”, asocierea nu poate fi inițiată deoarece oamenii nu au încredere unii în alţii.

Fermierii trebuie să lase în spate amintirea neplăcută a fostelor CAP-uri

Chiar şi aşa, cu toată rigiditatea pe care o arată fermierii, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a adăugat că, în perioada următoare, intenţionează să discute despre avantajele cooperativelor cu autorităţile locale şi asociaţiile de agricultori din cât mai multe comune ale ţării.

“Vrem să-i convingem pe agricultori să facă pasul următor în dezvoltarea agriculturii sau a afacerilor pe care le-au pornit, şi anume să constituie cooperative, prin care fie să cumpere în comun anumite bunuri, fie să lucreze sau să valorifice producţia pe care o obţin. Aceasta este dezvoltarea viitorului şi ea va fi stimulată şi cu fonduri, şi cu punctaj suplimentar în programul pe care îl avem în vedere, de dezvoltare a agriculturii până în anul 2020″, a declarat ministrul. Autorităţile locale din zona arondată Romanului privesc cu interes intenţia Ministerului Agriculturii şi consideră că vechile CAP-uri aveau rolul lor, iar agricultura se făcea într-un mod intensiv la acea vreme. În acelaşi timp, edilii comunelor nu văd cum s-ar putea trece din nou la acel gen de cooperative agricole. “La noi în zonă au fost nişte CAP-uri construite în ultima perioadă- 1980, 1985, 1986, moderne, dar s-au desfiinţat după anii ’90. S-a vândut tot. Bucată cu bucată, cărămidă cu cărămidă, geam cu geam. Nu a mai rămas nimic. Am simţit o durere în suflet când am fost la un schimb de experienţă în Germania, iar acolo am văzut cum se lucra în fermele lor. Ei spuneau că sunt noi şi moderne, iar noi aveam acea tehnologie cu 20 de ani înainte, dar s-a distrus, din păcate, după 1990. Într-o formă s-au alta, fermierii trebuie să se asocieze. Nu cred că mai este loc de forme asociative de genul fostelor CAP”, a spus Nicu Chirilă, primarul comunei Ruginoasa.

CAP-urile au pornit ca o rezolvare a fărâmiţării terenurilor

Pe baza fenomenului de permanentă fărâmiţare a micilor proprietăţi de teren agricol şi a crizei agriculturii din perioada războiului, liderii comunişti erau convinşi că micile proprietăţi agricole sunt inerent nerentabile, că sunt condamnate la înapoiere tehnologică şi că nu se pot moderniza. De asemenea, ei considerau că soluţia acestei probleme o constituie exploatarea agricolă pe suprafeţe mari şi că singura entitate capabilă să adune aceste proprietăţi mari şi să le administreze eficient este statul. Într-un fel, această analiză este valabilă şi astăzi, iar partea bună este că, în loc să administreze statul, fermierii sunt cei care pot prelua conducerea.

Vasile Băbuţă, primarul comunei Gâdinţi, confirmă faptul că formele asociative reprezintă viitorul unei agriculturi performante. “Forţa de muncă din agricultură a îmbătrânit, iar formele asociative se caută intens, în special cele mai mari. Ele produc mai mult şi au o piaţă de desfacere, aşa că nu vor rămâne cu produsele pe stoc. În plus, au puterea de a negocia. Cât despre CAP-uri, multe au fost şi la noi în zonă, dar acum nu a mai rămas nimic în urma lor. Peste multe s-au construit case. Omenii vor să se asocieze, doar că trebuie să fie nişte forme asociative mari şi care să-i atragă”, a spus Vasile Băbuţă, primarul comunei Gâdinţi.

De ce se tem fermierii de asociere?

Frica de asociere a fost transmisă din generaţie în generaţie. În toate comunele ţării, Partidul Comunist Român a desfăşurat, în perioada 1949 – 1962, procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăţilor agricole private din ţară şi comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă. În acea perioadă, numeroşi ţărani, atât săraci, cât şi mai înstăriţi, s-au opus acestei acţiuni, iar guvernul comunist a recurs şi la represiuni violente, ucideri, deportări, încarcerări şi confiscări ale întregii averi a celor implicaţi. Sistemul de agricultură socialist astfel constituit a intrat treptat într-o criză ale cărei efecte s-au simţit şi după ce regimul a fost înlăturat, timp în care s-au depus eforturi pentru reconstituirea proprietăţii private în agricultură. (autor: Bogdan Mihăilă, sursa: Ziarul de Roman)

(Visited 395 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.