Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 9-a

Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 9-a

by -
0 1186

Luna Septembrie – cuprinde îndemnuri și sfaturi practice pentru pregătirea de iarnă a gospodinelor și gospodarilor, dar și îndemnuri adresate românilor de a aprecia cartea. Și cel mai important sfat: ,, Nu uita niciodată că eşti Român şi eşti dator a-ţi iubi neamul şi să-i jertfeşti câte ceva din prisosul tău”.

Toamnă caldă, iarnă lungă. De cade ghinda înainte de Sf. Mihaiu, iarna se pune curând. Răpciune cald, brumărel rece, şi umed. După Sf. Mărie să nu porţi pălărie. Tunetul din Septembrie vesteşte neauă multă in Faur şi an mănos. Plecarea tim­purie a rândunelelor, înseamnă că şi iarna vine curând. Se începe cu semănatul grâului când timpul este bun.

Se culeg cartofii când vrejii încep a se usca şi pojghiţa de pe cartofi frecată între degete nu se mai dezlipeşte. Se începe cu culesul porumbului cel care a fost pus mai de timpuriu, asemenea se pot culege şi sfeclele. Se seamănă hrişcă şi trifoiul cel gras.

Aduceţi-vâ aminte de faptele stră­bunilor voştri, pomenindu-i pe ei; întăriţi-vă cu sufletul, ca şi voi înşivă să vă faceţi măriţi în pome­nirea urmaşilor voştri.

Continuaţi cu transportul lemnului de foc, din pădurile exploatate, sco­ţând în primul rând, materialul din pădurile cu drumuri grele, căci după începerea ploilor de toamnă trans­portul lor nu se va mai putea face decât cu mari greutăţi.

Păstraţi blănurile, cojoacele, hai­nele peste vară cu praf de tutun us­cat presărat prin păr. Moliile fug, iar blana, cojocul, hainele nu capătă mirosul cel puternic şi nesuferit de naftalină.

Se coseşte otava şi se lasă vitele să pască pe livezi. Se culeg poamele şi strugurii. Se fac gropile pentru sădirea po­milor roditori; căci cu cât gropile sunt făcute mai din vreme, cu atât este mai bine la sădirea pomilor.

Se culege varza şi se pune la mu­rat. Se dreg şi se curăţă vasele pentru pus vinul, se aranjează pivnița. Se scot ceapa, usturoiul şi alte zarzavaturi; ceapa şi usturoiul, după ce se fac funii, se lasă 15 zile în bă­taia soarelui şi, după aceia, se pune la păstrat; ceapa se păstrează iarna în pod, iar usturoiul în pivniţă.

Vitele trebuiesc bine hrănite; iar porcii cari sunt pentru îngrăşat se duc în pădure unde se îngraşă cu ghindă şi jir.

Se culeg prunele, merele, perele, nucile; prunele parte se fac ţuică, iar restul se usucă în cuptoare de us­cat prunele. Din merele şi perele stri­vite se face oţetul trebuincios pentru casă.

Se îngrijesc stupii, aşezându-i în loc bun; se recoltează mierea şi ceara din stupii pe cari vrea să-i desfiin­ţeze.

Trebuie să insuflam copiilor noş­tri gustul pentru vreo meserie care singură îi poate face neatârnaţi, cinstiţi şi fericiţi.

Începem semănăturile de grâu cu maşina în rânduri. Grâul se seamănă în arături de vară.

Sfeclele de nutreţ le scoatem, le tăiem foile şi le păstrăm în silozuri {grămezi lungi), acoperite cu un strat de paie, peste care punem pă­mânt. Le lăsăm câteva răsuflători.

In grădina de legume recoltăm ul­timele legume şi le aşezăm la păstrare, pentru iarnă. Apoi arăm toate locurile. Semănăm spanac, ceapă şi usturoiu (pentru foi); sădim căpşu­nile şi în Noembrie le acoperim eu un strat subţire de gunoi. Se fac con­servele. In grădina de flori adunăm semin­ţele, le punem la săculeţe pe care le ţinem la loc uscat şi săpăm (sau arăm) locul.

In grădina de pomi se culeg fruc­tele (cu mâna sau cu un culegător special); cele bune se pun la păstrare pentru iarnă, iar cele rele se trec la cazanul de ţuică. Se fac magiunuri, marmelade şi compoturi.

Culege poamele, usucâ-le pe iarnă. La cele pentru vânzare să fii cu luare aminte, cum le culegi, cum le aşezi. Să fie sănătoase, după mărime, că au preţ mai bun.

Fă gropi pentru altoii de sădit. Răreşte frunza de pe pomii mici şi deşi.

Scrie-ţi copiii la şcoală.

Petele de fructe roşii de pe rufăria albă se scot dacă muiem rufa în apă şi apoi, aşa udă, o punem să stea la fum de pucioasă aprinsă. Vaporii de pucioasă scot petele în mai puţin de un minunt. După această operaţie, clătiţi bine cu apă rece. Se cară, se împrăştie şi se îngroapă sub brazdă gunoiul, pe locurile unde vor urma culturi de primăvară. In grădină, continuă recoltatul le­gumelor de toamnă.

Se udă varza de toamnă, cono­pida, prazul, ţelina şi ardeiul de mu­rături pentru iarnă.

Se continuă recoltatul fructelor şi se pun la păstrat numai fructele să­nătoase.

Începe culesul viei. De acum îna­inte se complectează hrana stupilor fără provizii suficiente.

Sămânţa pusă în pământ uscat, nu se poate strica până la venirea ploi­lor şi pierderile făcute de ciori, ro­zătoare etc. nu sunt prea mari. Este bine să se dea ceva mai multă sămânţă la hectar.

Poporul care a îndrăgit cartea şi din ea s’a scos putere pentru a sta faţă cu toate neajunsurile timpurilor, are parte de averea pământea­scă, de mărire, de cinste şi de trecere în ochii lumei, căci lumina câştigată prin carte, este cea mai sigură garanţie a fericirei lui.

Dacă voim ca neamul nostru să fie cinstit şi mare, atunci să batem ca­lea şcolii unde se cultivă mintea, inima, limba şi iubirea de Patrie, căci numai cel ce are carte are parte.

Cel ce are braţe şi voeşte a se întrebuinţa cu ele este sigur că nu va muri de foame.

Creşte-ţi copiii şi apoi vei ştii cât eşti dator tatălui şi mamei tale.

A nu îngriji de creşterea fetelor înseamnă a pregăti ocara familiei şl nenorocirea caselor în care vor fi ele să intre.

Nu uita niciodată că eşti Român şi eşti dator a-ţi iubi neamul şi să-i jertfeşti câte ceva din prisosul tău.

Să întindem bună-voinţa noastră peste toţi oamenii ca să putem fi tot­deauna cu inima plină de dulceaţă și a iubi.

Se recoltează prunele, merele şi piersicile de vară. În vie începe cu­lesul strugurilor timpurii de masă.

(Calendarul Românului Macedonean)

(Visited 259 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.