Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 8-a

Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 8-a

by -
0 1435

Luna August

Negura de pe livezi şi râuri, de se arată după apunerea soarelui, însem­nează timp bun și statornic. Dacă timpul în ziua de Fotie (12), va fi frumos şi toamna va fi frumoasă. Dacă barza (cocostârcul) ciocane, plouă. Când sunt alune multe, va fi iarnă grea.

Se seamănă rapiţa cel mai târziu până la 5 sau 10 ale lunci. Se culege şi se treieră fasolea. Se fac ogoarele pentru semănătura de grâu, orz şi secară de toamnă.

La ceapă şi la usturoiu se culcă foile la pământ.

Se culeg poamele mai văratice, prunele se culeg. Se culeg castraveţii, pătlăgelele şi ardeiul pentru a se scoate sămânţa.

Lucerna se coseşte a patra oară; iar otava la fân a doua oară. Se înţarcă mânzii cari au fost fă­taţi în Martie.

Vitele de muncă trebuiesc bine hrănite şi curăţite. Stupii trebuiesc apăraţi de căl­dură. Înainte de grâu se seamănă rapiţa, o plantă care dă un bun venit, dacă scapă de viermi toamna ori de gerul iernei. Semănatul rapiţei se face printre rândurile porumbului, înainte de cules, după ce se trece cu un ,,câmp” dela grapa de fier şi se acoperă cu pământ cu o grapă în­gustă de nuiele (tarş).

In alte părţi, în alte ţări, din bu­căţi de cârpe se fac împletituri fru­moase de sus pe jos ori perini mici, pentru copiii cari merg la şcoală ori săculeţe. Se fac cipici (papucei) pentru copii mici şi alte lucruri folositoare şi dră­guţe.

Nu aruncaţi cârpele, rămăşiţele de stofă.

In gospodăria ţăranului se întâm­plă, că (de pildă la facerea haine­lor. albiturilor etc.), rămân multe bucăţele mici de materie cari se aruncă la gunoi, fără ca gospodăria să tragă vreun folos din acea mică bucăţică de ştofă, pentru care a dat totuşi parale. Sarea e bună: 1. să scoţi petele de unsoare din haine, dacă le freci cu o pastă făcută din sare şi benzină.

Sarea înălbeşte şi face ca zăpada rufele îngălbenite, dacă în apa de clătit punem şi sare odată cu albăstreala.

Sarea curată întăreşte culoarea covoarelor, ţoalelor, dacă le măturăm cu mătura udată în apă sărată sau dacă înainte de a le mătura (cu mă­tura uscată) le presarăm cu sare. Sarea curăţă tingirile de fier, ru­ginite, dacă pe acestea le frecăm cu sare. Apoi tingirea sau oala de lapte trebuie clătită (după ce ai spălat-o) cu apă sărată, căci aceasta împie­dică  aşezarea pe tingire a grăsmii lap­telui. Curăţă orice fel de mobilă de ră­chită etc. Învie focul ce-i gata să se stingă in sobă, dacă aruncăm pe el un pumn de sare.

 Sapă în jurul pomilor mai tineri, seamănă salată de iarnă. Adună să­mânţa de legume, pune-le în săcu­leţe în cui. Păzeşte stupii. Usucă poame şi fasole pentru iar­nă. Poamele uscate sunt mai bune decât compotul. Sprijineşte pomii prea încărcaţi. Scutură poamele prea dese. Ce rămâne se coace mai bine. Ară. Nu lăsa miriştea să se sălbăti­cească. Adună sâmburi pentru semănat. Lămâia, la stoarcere, va da încă o dată atâta zeamă dacă, înainte de a o folosi, o încălzim în cuptor (sobă etc.) sau în apă caldă. Ca peștele să fie gustos. Când pui peștele la fiert adaugă tot atunci  în apă o lingură de sare, trei linguri de oţet de vin, o ceapă mică şi puţin pătrunjel.

Ciorapii de lână se strâmtează la spălat. Vom putea împiedica aceasta dacă, înainte de a-i spăla, îi vom lăsa să stea 2—3 ceasuri în apă rece în care am turnat câteva picături de amoniac (aşa se cere dela farma­cie). Ca să faci rufele de corp şi pat cât se poate de albe (curate) toarnă în vasul în care la fierbi o mână de coji de ouă sfărâmate.

Scosul cartofilor se face mai bine pe timp secetos, pantru că uscăciu­nea omoară sămânţa unor boale, care s’ar găsi la suprafaţa cartofilor şi tot uscăciunea face pieliţa cartofi­lor mai greu de pătruns de către sămânţa acestor boale.

Laptele se păstrează  foarte bine 2—3 zile dacă punem în el frunze de hrean, cari au puterea de a îm­piedica acrimea.

Ca peştele să nu se strice, când vrei să-l ţii câteva zile înainte de a-l pregăti, pune-i în gură o bucată de pâine, dar muiată în spirt sau rachiu tare.

Camera de locuit să fie cât se poate de departe de bucătărie, de grajd şi de latrină (privată), căci dacă este prea aproape, atunci pro­duce diferite boale, mai cu seamă de ochi şl de stomac.

Se începe întorsul miriştilor plan­telor recoltate. La stupi, se măreşte cuibul şi se supraveghează roitul.

Untul se păstrează bine, nu râncejeşte, dacă îl ţinem la rece şi în întuneric şi într’un vas care a fost mai înainte clătit de câteva ori cu oţet fierbinte (în clocot). Vasul îl lăsaţi să se usuce şi numai apoi se pune untul în el spre păstrare.

Feriţi-vă a sta la un loc mai multe persoane în grup, când tună, căci în acest caz, primejdia e tot atât de mare ca şi în apropierea metalelor. Primejdia de trăsnet e mai mică în pod, iar locul cel mai apărat e piv­niţa. Acei cărora le e frică de trăs­net, în pivniţă pot fi siguri că sunt la adăpost.

 Lucrul cel mai eftin este făcut cu ajutorul boilor, apoi cel făcut cu tractorul; cel mai scump lucrează caii.

Numai cartofii timpurii, de mân­care, care se consumă repede, se pot recolta înainte de coacerea lor com­pletă,’ adică chiar atunci când tulpinele sunt încă verzi. Dacă recoltăm mai devreme, car­tofii nu se pot păstra cu uşurinţă peste iarnă, din cauza apei ce con­ţin în prea mare cantitate, ei nu vor avea nici gustul lor obişnuit, iar pro­ducţia ce vom dobândi va fi mai mică. Aceşti cartofi nu sunt buni de sămânţă.

(Calendarul Românului Macedonean)

(Visited 186 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.