Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 7-a

Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 7-a

by -
0 676

Luna Iulie

Căldura mare din Iulie însemnează an bun. Dacă paianjenul îşi rupe pânza în două, va ploua. Muşuroaiele de furnici mai ridicate ca de obiceiu vestesc iarnă grea.

Se retează fagurii dela stupi, care trebuie să se facă într’o zi noroasă şi când căldura nu este mare; mie­rea strecurată se păstrează în oale curate şi bine smălţuite.

Vitele de muncă trebuiesc bine hrănite; se vor spăla cu o fiertură de foi de nuc, ca să nu fie muşcate de muşte.

De este secetă se udă pomii şi se taie toate crăcile dela rădăcină şi de pe tulpină.

Se culege mazărea şi lintea. Se mai pliveşte via.

După ridicatul grâului de pe locuri, miriştele este bine a le ara, însă nu prea adânc, cam de un lat de mână; după două săptămâni dela arat. Se grăpează locul ca pământul să se mărunţească şi mai bine.

Se sfârşeşte cu seceratul grâului şi al orzului şi cu treieratul.

Se seceră ovăzul. Se smulge inul, care se usucă la soare şi să nu se lase să cadă roua pe el şi nici a fi plouat.

Cerealele strânse în şire sau sto­guri, la arii comune, vor fi treierate cu maşina de treer, cu pază straş­nică contra focului.

In vechime, celor muşcaţi de şerpi veninoşi li se ardea rana cu un fier înroşit ori se sugea sângele şi veni­nul din rană.

Când începi a mânca sau a bea, nu fii lacom, căci lăcomia strică o­menia; la mâncare să ai cumpătare şi la băutură să fii cu măsură.

Cei cari dorm la umbra arborilor încărcaţi cu gândaci de frasin, din cauza mirosului răspândit de aceşti gândaci, arată semne de înveninare.

Frânghiile, funiile se întăresc dacă le ceruim cu ceară, pentru a nu pu­trezi de umezeală.

Cerealele treierate se depozitează în magazii şi aşteaptă să fie vân­dute. E bine să se vânză în comun, prin cooperative unui singur cumpărător  căci se va obține totdeauna  un preț mai mic.

Paiele se fac şire, bine aşezate, ca să fie ferite de stricăciunile ploilor, zăpezilor, vânturilor.

începând din Iunie se întoarce o­gorul negru (sterp), toate miriştele, măzăriştele, fasoliştele. Băgându-le sub brazdă, vor putrezi, vom distruge cuiburile insectelor vătămătoare şi stârpim şi buruienile, iar pământul se prăjeşte şi se îmbunătăţeşte.

Se cosesc fâneţele, trifoiurile şi lu­cerna a doua oară — se usucă şi se strânge fânul în stoguri.

Se îngrijesc în curte porcii şi pă­sările, căutând să le păstrăm cea mai desăvârşită curăţenie, ca să nu se molipsească de boli. Stropim po­delele coteţelor cu creolină şi le vă ruim peste tot. Le dăm mereu apă proaspătă şi curată. Moartea păsărilor și a porcilor este un rezultat al necurățeniei.

In grădina de legume avem mereu grijă să plivim buruienile, să prăşim răzoarele, să le udăm pe timp sece­tos, să recoltăm pe cele cărora le-a venit sorocul şi să îngrijim de păs­trarea lor.

Via se stropeşte cu zeamă de pia­tră vânătă, după fiecare ploaie, ca să nu se măneze.

La stupi pune apă şi peste ea pune paie, să nu se înece albinele.

Alege acum boabele cele mai frumoase pentru sămânţă.

Ferestrele trebue să fie mari şi lu­minoase, căci ele sunt la o casă ceea ce sunt plămânii la om: prin ele trebuie să intre aerul cel bun în casă şi să iasă cel rău şi praful.

(Calendarul Românului Macedonean)

 

(Visited 144 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.