Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 6-a

Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 6-a

by -
0 834

Luna Iunie

Iunie mai uscat decât umed umple buţile cu vin. Oamenii şi vântul de Iunie curând se schimbă. Iunie umed şi rece, strică întreg anul. Călăto­ria furnicilor vesteşte timp bun. Săritul peştilor vesteşte fur­tună. De sunt mulţi bureţi iuţi, iarna vi;toare are să fie uşoară. Rusalii umede, Crăciun gras. Se urmează cu altoitul pomilor, iar dacă timpul este secetos, pomii se udă. Legumele se udă regulat şi se cu­răţă de buruieni. Se seamănă ridichea de toamnă.

Măturile ţin de două ori mai mult, dacă, înainte de a fi folosite (adică când încă sunt noui-nouţe), le muiem bine in apă sărată, fierbinte.

Aţa se întăreşte, adică ţine mai mult dacă, înainte de ii coase cu ea, o ţii, vreme de câteva zile, la muiat în apă, în care ai topit piatră acră. După ce ai uscat-o se poate lucra cu: aţa, care atunci va fi mai tare, nu se va rupe uşor.

De va vorbi cineva de rău, tu vorbeşte-l de bine, căci cui îi iese din gură blestemul, îi cade în sân ca ghe­mul şi cine altuia groapa îi sapă singur în ea se îngroapă.

Mai bine să cari cu un înţelept pia­tră la casă decât cu un prost să stai la masă, mai bine cu un înţelept la

pagubă decât cu un prost la câştig.

Fereşte-te de certe şi de judecăţi, că e mai bună o înţelegere strâmbă decât o judecată dreaptă; fereşte-te să nu te amesteci în cearta altora.

Sirop de miere de albine.

Intr-un pahar de apă punem 2 linguriţe de miere de albine şi ames­tecăm până ce se topeşte. Avem ast­fel un straşnic sirop înviorător, care ne dă nouă puteri de muncă şi bună voioşie.

Sticlele se astupă bine, dacă dopul (de plută) înainte de folosire îl ţi­nem o bucată de vreme în apă caldă.

Cum se păstrează ouăle. Luăm o ladă sau un sac în care aşezăm un rând de cenuşă şi un rând de ouă, un rând de cenuşă şi unul de ouă făcând aşa până ce se umple lada. In felul acesta ouăle se pot păstra mulţi ani. Încercaţi!

Vinul începe să fiarbă a doua oară, să se îngrijească ca vasele să nu fie bine astupate.

Untdelemnul să ţine mai bine in loc rece şi întunecos.

Când untul se alege greu, pune puţină zeamă de lămâie şi îndată se alege.

Untura râncezită se poate îndrepta dacă o punem din nou să fiarbă împreună cu bucăţi de mere sau coji de pâine neagră uscată sau cartofi sau ceapă, sau bucăţi de cărbune de lemn. Mai putem presăra în untură rân­cezită în vremea când fierbe şi făi­nă bună, curată şi uscată. Untura râncedă se face iar bună dacă o topim până ce fierbe. Atunci se aud plesnituri, pocnituri şi zgomot în untura ce fierbe. Când acestea au încetat pune o bucată de pâine şi las-o până se prăjeşte bine. Luăm untura de la foc, o lăsăm să se aşeze, scoatem pâinea şi strecurăm untura.

La timpul potrivit se prăşeşte şi se răreşte porumbul. Prima praşilă trebuie făcută când porumbul are trei frunzuliţe. Să nu lăsăm să treacă vremea primei praşile căci dacă bu­ruienile năpădesc porumbul, el se în­gălbeneşte, se piperniceşte şi cu toată praşila de mai târziu, recolta va fi slabă.

Cea mai bună mâncare este aceea care prieşte stomacului tău.

Nu ţinea făina pe podelele casei, cum au obiceiul unele gospodine. Fiindcă pe jos umblă multe soiuri de vietăţi, de gângănii mici, cari duc să­mânţa bolilor pe unde merg. Apoi făina se strică mai repede, mucegăieşte. Făina uscată o ţineţi în vase acoperite şi în locuri uscate.

Se coseşte a doua oară lucerna, se coseşte borceagul, se recoltează rapiţa şi mazărea timpurie, la şes se începe seceratul orzului de toamnă şi a grâului. Se seceră orzul de toamnă. Se sapă porumbul a doua oară. Se coseşte fânul. Cam pe la Drăgaica se începe se­ceratul grâului.

Se culeg foile de leuştean şi tarhon şi se usucă, puindu-se în să­culeţe pentru a le avea pentru iarnă; foile de tarhon se mai pot păstra în borcane cu oţet şi cu sare.

Se culege mazărea şi fasolea păstaie care se păstrează pentru iarnă opărite sau în saramură.

Să se aibă grijă de stupi, căci în această lună roitul urmează mult.

Se stropeşte viţa cu saramură şi se pliveşte via, rupându-se toţi lăs­tarii de prisos cari sunt daţi din rădăcină; plivitul se face pe timp răcoros; după plivit via se stropeşte cu saramură, după ce s’a luat roua de pe foi şi pe un timp călduros.

Începem secerişul orzului de toamnă, a grâului, secarei, ovăzului, a linteî, a fasolei şi ceva mai târziu a meiului.

E bine ca recoltarea cerealelor să se facă când boabele sunt „în pârgă”. Seceratul cu maşina e mai econo­mic decât cel cu mâna şi merge mai repede. Seceratul cu mâna e mai re­comandabil, dacă avem braţe destule. Atunci el costă mai ieftin şi ieftineşte producţia.

Snopii seceraţi trebuiesc lăsaţi o zi ca să-i bată vântul şi arşiţa, soa­relui şi apoi făcuţi clăi, iar după câ­teva zile şire. Să nu se bage în şire snopii cu verdeaţă, cu paiele neuscate bine ori umezite de apa ploilor, căci se în­cing şi se strică faţa cerealelor.

 (Calendarul Românului Macedonean)

(Visited 202 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.