Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 5-a

Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 5-a

by -
0 722

Luna Mai

Roua de seară şi răcoarea din Maiu aduc fân mult şi vin mult. Ploaia caldă din Maiu e binecuvântare. Roiul din Maiu preţuieşte un car de mălaiu. Gândacii mulţi vestesc an mănos. Maiu ploios, Iunie frumos. Când sunt greeri mulţi va fi fân puţin. Tunetele dese arată an ro­ditor.

În această lună se samână cânepa şi inul şi se sapă viile.

Se sapă porumbul întâia dată dacă i-a dat 4 foi; asemenea şi sfeclele se prăşesc a doua oară.

Se pun la clocit ouăle viermilor de mătase. Gândacii trebuiesc bine în­grijiţi cu hrana şi răriţi.

Celui ce-ţi va vorbi cu asprime, tu răspunde-i cu blândeţe, că omul ne­socotit astăzi iţi vorbeşte nebuneşte, şi mâine îi pare râu şi se căeşte, dar în zadar, căci căinţa cea din urmă, cu paguba ta se curmă.

Înaintea celor mari nu fii îndrăz­neţ la vorbă şi grabnic la răspuns, ci te prezintă cu sfială şi răspunde cu socoteală; că toată graba strică treaba, iar vorba dulce mult aduce.

Văzând pe om la întristare, nu-i mai face supărare, adică nu turna gaz peste foc, ci mângâe-l, iar de nu, lasă-l mai bine în pace. Mânia ta iarăşi nu grăbi să o verşi asupra cuiva ca să nu te căeşti, că bătaia şi ocara dată nu se întoarce niciodată.

Legumele formează o hrană de că­petenie pentru om. Cultivaţi-le deci cât mai mult.

Petele de rugină de pe rufe se scot frecându-le cu zeamă de lămâie a- mestecată cu sare. Expunem apoi rufele la soare și le clătim cu multă apă.

Petele de muşte de pe ziduri, mo­bile sau chiar de pe stofe pot fi cu­răţate uşor cu o cârpă muiată în

alcool (spirt) ordinar (prost).

Arsurile se potolesc ungându-le cu albuş de ou, în lipsă de alt medica­ment.

Peştele e proaspăt dacă urechile sunt roşii ca sângele.

Stupii cei slabi în lipsă de hrană se mută în locul celor puternici. In această lună începe roitul stupilor şi trebuiesc bine păziţi; cunoscându-se când albinele se grămădesc afară pe coşniţe şi la urdiniş, atunci este semn că vor roi.

Mierea curată şi bine păstrată este un puternic leac contra tusei, la du­rerile de gât, la răguşeli şi la toate boalele de plămâni, fără deosebire de etate şi la orice fel de răceli.

Niciodată un fir electric nu se a- tinge cu mâna goală sau cu cleştele de metal, ci numai cu cârpe roase şi uscate. Altcum te trăsneşte arzi şi te preface in cenuşă într’o secundă.

Sticla de lampă pentru a nu plesni, trebue pusă mal întâi în apă rece, în care am topit ca la un pumn de sare grunjoasă, apoi o fierbem şi o lăsăm să se răcească cu încetul.

Se curăţă pomii de omizi, afumându-i cu fum de pucioasă. Se răsădeşte varza, pătlăgelele şi ardeiul, udându-se regulat ca să crească.

Varul se ţine bine pe pereţi dacă adăugăm sare, clei şi puţină piatră acră, înainte de a vărui cu el, (adică

după atingerea varului). Petele de lapte şi de cafea de pe haine se pot îndepărta dacă le udăm cu glicerina. După o bucată de vreme spălăm locul cu pata în apă curată.

Covoarele se pot curăţi bine iarna, dacă le aşternem pe zăpadă (omăt) şi le batem cu băţul bine, până ce ostenim.

În chipul acesta murdăria de pe covor se curăţă de minune.

Se prăşeşte via inainte de 21 Mai. căci de aci înfloreşte viţa. Se stro­peşte cu saramură când lăstarii au crescut de 5-10 centimetri.

Vitelor li se vor da nutreţ verde, lucernă trifoi. Se tund oile.

De vei avea vecin râu sau asupri­tor, nu purta ură împotriva lui sa să fii ca el, tu fii bun; căci din oţet şi folere nu poţi face dulce miere şi de te latră vreun câine, astupă-i gura cu pâine, nu arunca în el cu piatră, atunci mai rău te latră.

Se începe seceratul rapiţei pe la 20 Mai. .

Se coseşte lucerna şi trifoiul. După seceratul rapiţei se ară lo­curile pentru sămănatul grâului de toamnă, făcându-se arătura cât se poate mai adâncă.

Creşterea păsă­rilor aduce câştig micilor plugari, mai ales în apropierea oraşelor. Puii trebuiesc bine hrăniţi şi apăraţi con­tra frigului şi a ploilor reci.

Cu o bucată de ceapă se curăţă ramele icoanelor şi lemnul (mobile), etc, lustruit al mobilelor. Murdăria de muşte dispare, iar obiectul capătă o strălucire frumoasă.

Udă altoii, la cei prinşi slăbeşte legătura. Seamănă cânepă, in. Afumă pomii bântuiţi de omide, cu pucioasă presărată pe jăratec. Porumbul se sapă când e în patru frunze.

Trifoiul coseşte-l înainte de înflorire, dar nu prea jos, că piere. Nu  da verde la vite. Răreşte tutunul. Di­mineaţa scutură de pe pomi gân­dacii şi-i omoară. Colţul cartofilor să fie curăţat că e veninos.

Dacă un cal nu merge bine când e înhămat, dacă e nervos sau nără­vaş, aceasta, de cele mai multe ori — sau chiar întotdeauna — e din vina celui ce l-a învăţat, căci cu gă­lăgie şi bătaie nu putem avea un cal bun.

Viile se stropesc a doua oară. În grădina de legume se începe recol­tatul legumelor timpurii, iar la câmp

se coseşte lucerna şi trifoiul roşu.

Intrăm în vară. Trebuie să avem grijă să reparăm maşinle şi unel­tele, din vremile secerişului, a treieratului etc. Nu vom uita nici curăţi­tul şi reparatul magaziilor în care vom depozita produsele.

Când semănăturile au mai crescut, se plivesc buruienele pentru că hol­dele să fie curate. Pălămida şi scaieţii trebuiesc tăiaţi chiar de două ori. Secara trebuie secăritâ, smulgând-o dela pământ, căci ea e considerată ca corp străin la vânzarea produse­lor.

 (Calendarul Românului Macedonean)

(Visited 133 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.