Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 4-a

Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 4-a

by -
0 824

Luna Aprilie

Negura din Aprilie, la răsărit şi la miazăzi, e semn bun. De tună în Aprilie, nu te mai teme de ger. Prier frumos, vară furtunoasa. De vor fi flori multe de vişine şi burîe trage de nădejde de vii. Gospodarul bun în afară de lucră­rile pe care le face în câmp, are grije şi de cele d:n jurul casei.

Dacă primăvara e secetoasă să dăm o grapă, sau chiar două semă­năturilor de grâu, orz şi ovăz de toamnă, cănd ele sunt bine înrădă­cinate, grapa rupe scoarţa pămân­tului, plantele capătă aer la rădăcină şi apa nu se pierde. După o săptămână de la grăpat, semănăturile cresc parcă o mână nevăzută le-ar trage din pământ.

O îndeletnicire frumoasă care ar putea să dea de lucru sătenilor noş­tri. este creşterea viermilor de mă­tase, care se face tocmai în timpul primăverei, când e mai puţin de lu­cru la câmp.

In această lună se fac cele din urmă semănături de fâneţe artifi­ciile. Se seamănă cânepa.

In lipsă de ploaie se udă legumele numai dimineaţa.

Cine îngrijeşte ogorul cunoaşte belşugul.

Ţăranul leneş nu găseşte bun nici un plug

Vitele trebuiesc ţinute curat, se ţesăla des, curâţindu-se părul cari cade.

Stupii trebuiesc bine îngrijiţi fiindcă acuma ouă matca, cercetându-se des dacă albinele dinăunt  au loc, şi, în caz când n’au, să se 1i se adauge faguri noui.

Se curăţă lăstarii cari au început să crească pe tulpină.

Se seamănă fasolea, castraveţii, dovleceii, pepenii şi alte zarzavaturi care nu se pot sămăna în luna Mart;e. .

Vitelor de muncă li se dă hrană bună şi odată pe săptămână sare.

Se pune porumbul şi cartofi; po­rumbul, ca să fie bun, trebuie ca până la 23 Aprilie să fie sămănat.

Lenea este începutul tuturor rele­lor.

Feriţi-vâ de aceia, cari vin la ca­sele voastre să le vindeţi produsele gospodăriei.

Lucrează neîncetat şi nu lăsa a trece în trândăvie nicio clipă pentru că vremea este banul cel mai scump.

Fii totdeauna curat şl femeia ta şi copiii, ţi;ne-ţi casa curată, căci numai aşa vă vor cinsti oamenii.

Nu cheltui mai mult decât îţi este venitul, pentru că cheltuiala multă aduce toba in casă.

Nu bea rachiu pentru că-ţi scur­tează viaţa.

Până la această zi femeile şi fetele să aibă terminat torsul cânepei şi să-şi aibă cămaşă nouă făcută pentru Paşti.

Nu trebuie să lipseascâ de lângă casa gospodarului bun o mică gră­diniţă de flori, findcă nimic nu îm­podobeşte mai frumos o casă şi nu-i o înfăţişare mai plăcută ca flo­rile.

Datorii să nu faci, pentru că e mai bine să fii sărac decât să fii dator, căci datoria este uşa iadului.

Ascultă sfaturile conducătorilor neamului tău, pentru că ei îţi voiesc binele şi lucrează pentru fericirea ta.

Român cu român să nu se certe, ci să trăiască toți în frăție!

 Duşmanul cel mai râu cu pâine îl câştigi.

Cel sgârcit moare cu pâinea în mână. Nu te întreabă nevoile ce vâr­stă ai.

Tot aurul din lume nu preţuie­şte cât sănătatea, un somn dulce şi o fire veselă.

A nu fi de folos nimănui este a fi mort.

Fericit este acela care nu ur­măreşte ca scop ultim al vieţii fericirea.­

Pe măsură ce trec anii, înţelegi ce râu ai întrebuinţat viaţa. Incepe-o din nou — dacă minunea s’ar în­făptui — şi vei trăi la fel.

Fiecare bun creştin are în casa sa Biblia, cartea cărţilor.

 Totdeauna gândiţi-vă la ziua de mâine.

Munca goneşte urâtul, viţiul şi mi­zeria.

Să nu plece pe mare cel ce se teme de vânturi.

Copilul începe să fie înţărcat la 8 luni.

Sticlele de untdelemn se curăţă bine de grăsime cu oţet şi sare grunjoasă.

De trei oameni să te fereşti: de calicul fudul, de prostul ce se crede

învăţat şi de datornicul rău.

Când vei vrea sa vorbeşti cu cineva despre  ceva, scoate-ţi cuvântul din gură prin trei lacăte: unul să-l ai la inimă, al doilea la gât şi al treilea la buze; că cuvântul eşit din gură se duce iute ca vântul şi in urmă nu-l mai poţi ajunge.

De vreţi să ştiţi dacă ouăle sunt proaspete, puneţi-le în apă sărată, oul proaspăt se duce la fund iar cel vechi stă deasupra.

Sticla de lampă şi paharele pentru ca să fie mai tari şi să nu crape uşor, trebue fierte în apă când le cumpărăm.

Peste fâneţele naturale şi semă­nate, e bine in fiecare primăvară să se treacă cu grapa, care împrăştie muşuroaiele cârtiţelor, aeriseşte ră­dăcinile plantelor şi provoacă înfră­ţirea ierburilor. Rău este obiceiul că se scot vitele la păscut înainte ca iarba să se fi întărit. Din această cauză iarba este scoasă din rădă­cini sau afundată în pământ de co­pitele vitelor şi mai târziu vitele nu mai au ce paşte. Câmpul pare ars ca de para focului. E bine ca vitele să le scoatem la păscut după. Sf. Gheorghe.

(Calendarul Românului Macedonean)

(Visited 228 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.