Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 12-a

Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 12-a

by -
0 1248

Luna Decembrie

De se arată multe gâşte sălbatece şi iepurii se apropie de sat, va fi iarna grea. Decembrie, geros la în­ceput, ţine gerul 10 săptămâni. De va fi Crăciun ploios, vor fi Paştile friguroase. Undrea geros aduce an mănos. Iarna nu este ca omul să lene­vească, ci numai să se odihnească după munca grea de peste an. Să se împartă nutreţul egal pe seama vitelor. Se repară instrumentele agricole. Se cară lemnele pentru foc. In grajd să fie cald, căci atunci vitele mănâncă mai puţin, grajdul trebuie a se aerisi adeseori în tim­pul zilei. Vitele trebuiesc ţinute într-o curăţenie deosebită, dându-le sare. Aşternutul vitelor să fie cât se poate de mult. Dacă nu este prea frig, se pot lăsa vitele pe afară, dar nu mult.

Să se îngrijească caii să aibă pot­coave ascuţite ca să nu cadă pe lunecuşuri. Se învaţă mânzii la ham.

Este timpul tăiatului porcilor. Porcii ce sunt pentru tăiat trebuie să li se dea hrană bună şi să aibă căldură în coteţ.

Păsărilor să li se dea grăunţe în coteţ dacă este frig şi să aibă apă proaspătă la băut. Se cară gunoiul pe locuri.

Vinul cel limpezit se lasă cam 15 zile şi în urmă se trage. Asemenea vinurile noi cari s-au curăţit, trebuie trase. Dacă este frig să se astupe ferestrele pivniţei cu paie. In vie să se care gu­noiul. Să se pregătească parii de vie.

Fiecare om să-şi cumpere un ca­lendar ca să mai cetească în acele seri lungi de iarnă.

Pentru porcii puşi la îngrăşat, po­rumbul murat (cu ştuleţi) este un aliment foarte bun. Necurăţirea teicilor strică stoma­cul la porci. Hrana umedă rămasă în teici se înăcreşte repede, mai ales vara, şi răspândeşte un miros ne­plăcut.

Grajdurile în care se face îngrăşarea toamna şi primăvara pot fi cât mai simple, numai nişte adăposturi contra ploilor şi vânturilor, căci aici porcii nu stau decât câteva luni.

La purceii de îngrăşat dăm să mă­nânce uruială pe săturate, adică le dăm să mănânce atât cât pot. Pentru formarea oaselor trebue să dăm la toţi porcii praf de cretă sau praf de var stins, câte o lingură pe zi de fiecare porc. La porcii mari se pot da şi câte 2 linguri. Fiindcă porcului îi cerem să creas­că repede şi să mănânce mult, tre­buie sâ-i dăm apă deajuns, ca să se topească în intestinul său tot ce mă­nâncă, mai ales că el n-are un in­testin prea lung. Lăturile de bucă­tărie sunt foarte bune de dat la porci. Porumbul produce mai multă, gră­sime, celelalte produc mai multă carne. La înţărcare avem să facem deo­sebirea între purceii opriţi de pră-silă şi cei de îngrăşatFoarte bun este ze­rul sau laptele smântânit cel puţin câte 1 kg pe zi (în acest caz porţia de uruială se poate reduce).

Se controlează produaele înmaga­zinate şi se iau măsuri care să le asi­gure o bună păstrare. Vitele se ţin în grajd şi li se dă hrană îndestulătoare. Vinul vechi se trage la sticle.

La prăsilă se opresc scroafele şi vierii cei mai buni. Căutăm să fie de rasă curată, să fie dezvoltaţi, să fie lungi, largi şi să provină din pă­rinţi care au fost şi ei buni de pră­silă. O scroafă plină trebuie să mă­nânce mai mult, ca să-şi hrănească şi purceii din pântece. Scroafa poartă purceii în pântece 3 luni, 3 săptă­mâni şi 3 zile, adică aproape 4 luni. In acest timp ea va primi un supli­ment de uruială. Este nevoie de 2 kg uruială pe zi la o scroafă.

Curăţenia să stăpânească în casă. Pe vreme bună. poţi încă ara. Fă socoteală ce ai fă­cut într-un an şi planul ce să faci anul viitor. Pune îndreptare în lu­crurile tale dar şi în suflet, ca an de an să-ţi meargă mai bine şi fii mai bun.

Ajunul Crăciunului. In ziua de ajun şi în cele două săptămâni cât ţin sărbătorile, să te fereşti să nu te cerţi să nu fii ocărit, căci tot anul vei fi în ceartă şi ocară. Crăciunul vine la uşă şi întreabă dacă Mila e în casă. Cine a dat săracilor de Crăciun, şi-a dat sieşi mulţămire şi conştiinţă împăcată. Eşti cu mult mai fericit dacă dai de sărbători, decât dacă primeşti.

 Cine voieşte să rămână sănătos, acela să nu mănânce, cel puţin seara, mult până se satură, căci pe lângă că va fi sănătos la stomac, apoi va avea un somn bun şi liniştit.

Să nu silim niciodată pe bolnavi a mânca, căci foamea şi ajunarea sunt adeseori cele mai bune medica­mente.

(Calendarul Românului Macedonean)


 

 

(Visited 310 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.