Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 10-a

Calendarul Românului Macedonean – 1943 – partea a 10-a

by -
0 1557

Luna Octombrie

Brumărel şi mărţişor sunt luni su­rori. Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul viitor. Gerul şi frigul din Octombrie îmblânzeşte pe Ianuarie şi Faur. Şoarecii de câmp de se trag cătră sat, iarna e aproape. Neaua şi frigul de Octombrie, aduce Ianuarie moale. Când arborii ţin frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea şi la anul vor fi multe omide.

Se culege porumbul şi se ară porumbiştele pentru sămănâturile de primăvară, arătura să fie adâncă pentru ca pământul să sugă apa din ploi şi din zăpadă.

Se taie şi se îngroapă via. Vinul se lasă să fiarbă, apoi se trage şi se pune în butoaie, a căror vrană tre­buie să rămână deschisă. Se fac gropi şi se plantează viţa altoită; se împlinesc locurile goale unde nu s’a prins cea pusă din anul trecut. Se taie viţa pentru altoi şi se păs­trează în nisip într’un bordeiu. Vitele trebuiesc bine hrănite şi în­grijite; iar grajdurile în care ier­nează vitele trebuiesc bine lipite şi văruite; căci vitele trebuie să stea iarna la o căldură de 16—18 grade.

Cam pe la 15 Octombrie berbecii se lasă între oi, pentru ca oile să fete primăvara când căldura se măreşte

şi iarba începe să crească pe câmp.

Stupii se pun la iernat căutând să aibă hrană îndestulată pentru iar­nă; la urdiniş se pune o tinichea găurită ca să pătrundă aerul; dacă în pod nu sunt şoareci se pun în pod; iar de sunt şoareci se lasă în curte, acoperindu-i cu rogojini şi paie.

Se culeg cartofii şi napii pentru nutreţ.

Ne îngrijim de berbeci să nu ră­mână oile sterpe.

Se termină cu sămânăturile de grâu şi orz.

De pe pomi se curăţă cuiburile de omizi.

Gunoiul de la animale este primul și cel mai important dintre îngrăşă­minte şi se produce în toate gospodăriile  agricole, unde se cresc ani­male; este deci la îndemâna fiecă­rui agricultor.

Pe câmp gunoiul se descarcă de pe căruţă în grămezi mici, cât se poate de uniforme şi egal distanţate una de alta. Aceste grămezi se împrăştie; pe urmă cu furca, în mod uniform, la suprafaţa pământului, înaintea aratului. Prin arătură gunoiul este în­gropat imediat în interiorul solului.

Lumina, spaţiul, curăţenia şi uscă­ciunea grajdului menţine săntătatea animalelor şi face ca vacile să dea mai mult lapte.

Spălaţi cu grijă vasele de muls luptele. Apa să fie fiartă, căci altfel prin ea se trasmite cu mare uşurinţă febra tifoidă şi alte boale. După spă­lare uscaţi vasele la soare într’un loc fără praf.

Plante care trebuesc înlăturate din nutreţul vacilor sunt: piciorul coco­şului, coada calului, brânduşa, curcu- beţica, mac roşu etc.

De asemenea tărâţele amestecate cu neghină, foile de nuc, salba, mu­gurii de stejar, etc. împuţinează lap­tele vacilor.

Turtele de rapiţă, de muştar şi de cânepă, când se dau în măsură prea mare pricinuesc diareea vacilor.

Înainte de muls curaţaţi bine pi­cioarele dinapoi, ugerul vacii şi fixaţi coada de piciorul dinapoi sau de gât.

Spălaţi-vă mâinile înainte de muls.

Nu aşterneţi nici nu daţi mâncare vacilor în timpul mulsului. Operaţia aceasta o faceţi după muls căci alt­fel se ridică praf care poartă pe el milioane de microbi ce devin dăună­tori sănătăţii laptelui.

Se pune la tină varza, murăturile şi tot felul de fructe, zarzavat ca să

le aibă în timpul iernei. La mulsul vacilor ugerul şi regiu­nile vecine se şterg cu un şomoiog de paie curate, apoi cu o cârpă bine spălată şi încă neîntrebuinţată. Mulgătorul trebuie să se spele pe mâini cu apă şi săpun, înainte de a

începe mulgerea fiecărei vaci. Odată spălat pe mâini, mulgătorul nu are voie să apuce cu mâinile alt­ceva decât găleata de muls, pe oare s’o apuce aşa fel, ca mâna să vie în contact cu găleata pe o supra­faţă cât se poate de restrânsă.

Mulgerea se face cu mâna uscată, adică fără nici un fel de unsoare sau umezire.

Laptele recoltat în acest fel, tre­buie scos imediat din grajd şi răcit la 20 C., apoi turnat în sticle steri­lizate.

Când ești supărat numără mai întâi până la zece, apoi să vorbești.

Să nu fim invidioși în contra evenimentelor vieții căci nu știm și nu cunoaștem nici cauza nici scopul lor.

Învață cu luare aminte acelea ce atârnă de meseria ta și te vei face învățat. Fii silitor și econom și vei păstra sănătatea. Fii credincios, drept și nu te vei teme de nimic.

Nimic nu este statornic în lume nici norocul cel mai înflorit, nici prietenia cea mai strânsă, nici dragostea cea mai aprinsă numai fapta bună este nemuritoare. Pentru a putea suferi toate nenorocirile vieții, omul trebuie să se deprindă de timpuriu cu puțin și să se îndeletnicească totdeauna la nestatornicia lucrurilor pământești.

 

(Calendarul Românului Macedonean)

(Visited 179 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.