Biciul britanic

Biciul britanic

by -
0 1240

Corectitudine politică aberantă, multiculturalism deconstructivist identitar, politici pro-LGBT cu orice preţ (chiar şi preţul distrugerii familiei tradiţionale), imigraţie masivă şi necontrolată – care afectează structurile sociale, birocraţie deşănţată şi hiper-reglementare, risipă financiară monumentală, ambiguităţi geostrategice halucinante pe relaţia cu Rusia în detrimentul NATO, grave vulnerabilităţi în ceea ce priveşte siguranţa cetăţenilor, tratament inechitabil al ţărilor membre, o monedă unică producătoare de dezechilibre economice, schimonosirea principiului subsidiarităţii, forţarea cedării parţiale a suveranităţilor naţionale în diverse domenii. M-am referit doar la cele mai evidente şi discutate provocări. Dacă alte ţări europene acceptă acest status quo al realităţii apartenenţei la Uniunea Europeană, concentrându-şi discursul şi motivându-şi apartenenţa la grup prin beneficiile obţinute, iată că cetăţenii britanici au decis că nu li se potriveşte aranjamentul. În plus, au luat în considerare şi alte argumente „strict britanice”, care au dus la acest deznodământ. Marea Britanie a fost divizată, însă, între cele 52 de procente ale celor care au votat ieşirea din Uniunea Europeană şi cele 48 de procente ale celor care au votat pentru rămânerea în construcţia unională (participarea la vot a depăşit 72%). Reverberaţiile acestui split încep să apară. Premierul Cameron şi-a anunţat demisia, premierul nord-irlandez cere un referendum pentru unificarea Irlandei, susţinut de Sinn Fein iar Scoţia nu se simte nici ea prea bine sub coroana britanică, dar s-a pronutat masiv în favoarea rămânerii în UE.

Rezultatul referendumului din Marea Britanie este, fără doar şi poate, unul istoric. Ziua de 23 iunie 2016 va rămâne în istorie – sau, cel puţin, aşa ar trebui să rămână – ca momentul în care proiectul paneuropean se va fi reformat din temelii. O reformă despre care se vorbeşte în van de ani de zile şi care, evident, nu se mai produce. Problema Uniunii Europene nu este, aşadar, Brexit-ul. Căci el este o consecinţă, nicidecum o cauză. Cauza acestei treziri brutale la realitate, cauza acestui exerciţiu de lucidiate dureroasă este Uniunea Europeană însăşi. Imobilismul trufaş al construcţiei, suficienţa leadershipului, autismul instituţional, precarităţile morale în formarea unei aşa-zise noi elite europene cu care cetăţeanul de rând nu se identifică. Şi, nu în ultimul rând, este vorba mai ales despre discursul stângii progresiste, cu întreaga ei agendă neomarxistă, căţărată pe edificiul cu fundaţii istorice faste şi aspiraţii iniţial benefice al proiectului unional. De fapt, exact această stângă este previzibil că se va dezlănţui furibund împotriva Marii Britanii. Mass media şi mediul academic îşi vor da mâna cu interesele marilor corporaţii şi vor încerca să demonizeze „perfidul Albion” şi să îl pună la stâlpul infamiei. Mă îndoiesc profund că vom fi martorii vreunor demisii din funcţii ale liderilor europeni, care să îşi asume astfel – aşa cum a făcut David Cameron, cu toate că în principiu nu avea ce să îşi reproşeze, ci avea cu siguranţă ce să reproşeze Bruxelles-ului – acest deznodământ cu vocaţia dramei. Mă aştept, mai degrabă, la acuze îndreptate împotriva Londrei care va fi făcută responsabilă de infantilism politic, de căderea burselor, de sabotare a Uniunii şi, evident, de deprecierea Lirei sterline cu 10%, până la valoarea cea mai joasă atinsă vreodată din 1985. În mod normal, reacţia ar trebui sa fie exact inversă şi să inceapă cu o introspecţie responsabilă, autentică şi credibilă a celor care au contribuit, din vârful piramidei europene, la Brexit. După care, Uniunea ar trebui să se reformeze rapid şi eficient – aşa cum cere de ani de zile grupul ECR din Parlamentul Europei (!) – ţinând cont de acest memorabil şi atât de periculos precedent secesionist.

Era nevoie de acest duş rece pentru ca Uniunea să devină, în sfârşit!, conştientă de politicile ei inoperante şi autodistructive? Cred că, da!

Se pare că, unii nu pot să înţeleagă decât cu biciul… (autor: Daniel Uncu, sursa: pagina de FB a lui Daniel Uncu)

(Visited 315 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.