Anticorupţia fără anticorupţi*

Anticorupţia fără anticorupţi*

by -
0 496

Este evident că justiţia din România a început să funcţioneze. Când spun asta, mă refer la faptul că ea a făcut primii pași în a se contura ca o putere alături și chiar contra posibilelor derapaje ale tuturor puterilor în stat. A început ca un „eșec de succes” cu o formă fără fond, și anume Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA). Perioada PNA a fost una a „corupţiei fără corupţi”. Ulterior, forma fără fond a devenit prilejul pentru o reformă instituţio nală radicală. Printr-o reorganizare efcientă și cu sprijinul indirect al electoratului, a fost creată o instituţie, DNA, care a obţinut rezultate cuantifcabile. Odată cu succesele acestei instituţii, România a ajuns să „exporte” bune practici la nivel european și internaţional. În spaţiul public s-a conturat un nucleu dur de reprezentanţi ai puterii judecătorești, un nucleu care este în competiţie cu reprezentanţii celorlalte puteri pentru recunoaștere publică. Mai mult, unii magistraţi ( judecătorul Cristi Danileţ, de exemplu) au început să își ia în serios rolul de „predicatori” ai statului de drept. E un bun început, dar nu e capătul unui drum spre domnia legii.

Între timp, însă, electoratul român a obosit. Problema corupţiei ca element fundamental în eșecul politicilor publice și în dezagregarea comunităţilor pare să fi devenit secundară. Prioritar pare a fi șocul emoţional al condamnării unor demnitari sau factori decizionali locali. Șocul publicului românesc ţine și de faptul că o astfel de igienizare a activităţii politice este complet nouă pe la noi. În loc să se fi delimitat de astfel de persoane, o parte consistentă a electoratului român a preferat să le voteze și să le transforme în „martiri”. Au ales să demonizeze „politicul care s-a amestecat în justiţie” și să mizeze pe ingenuitatea oamenilor politici condamnaţi pentru fapte de corupţie. Altfel spus, oamenii politici sunt în esenţă buni, problema e că politica e murdară. Pe de altă parte, ce imagine să mai avem despre noi ca societate când observăm frescul derizoriu al corupţiei exprimat de bunurile primite de unii dintre cei condamnaţi (viţei, porci, găini, chiuvete, blănuri etc.)?

Aceasta este perioada anticorupţiei fără anticorupţi: justiţia pare să-și desfășoare singură activitatea, fără susţinerea electoratului și cu blocaje instituţionale serioase. Fără o susţinere serioasă din partea electoratului la alegerile prezidenţiale, justiţia poate fi blocată instituţional. Iar „judecata de apoi” a ultimilor douăzeci și cinci de ani poate fi cel puţin încetinită. Dacă încrederea în continuă creștere a cetăţenilor într-o instituţie precum DNA nu se convertește în voturi pentru candidatul cel mai credibil în ceea ce privește politicile publice anticorupţie, există riscul ca funcţionarea justiţiei să fie afectată. Din acest motiv, se poate spune că avem de-a face la următoarele alegeri și cu o „judecată de apoi” a electoratului, care va decide în ce fel de societate vrem să trăim. (autor: Mark Bucuci, sursa: Revista Timpul, anul XIV, nr. 187)

*Nota redacţiei FN: Prin acest material nu dorim să facem propagandă electorală niciunui candidat, cu atât mai puţin candidatului care pozează în reprezentantul justiţiei şi într-o victimă a sistemului. Considerăm că respectivul candidat şi-a ales această modalitate de a-şi face campanie din oportunism, faptele din trecut demonstrând ipocrizia celui care îndeamnă cetăţenii credului să voteze DNA.

Justiţie înseamnă adevăr, nu omisiune şi oportunism!

(Visited 120 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.